Inflamație cronică

Inflamația cronică este una dintre cele mai frecvente boli ale timpului nostru. Cauzele sale sunt multe și variate, în mare parte legate de stilul de viață. Iată care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știți.

Ce este inflamația cronică?

Inflamația cronică este un proces inflamator prelungit, adesea de intensitate scăzută, care poate dura luni sau chiar ani de zile. Dacă se dezvoltă și nu se tratează cauza, vă poate afecta viața de zi cu zi pentru tot restul vieții.

Trebuie să se distingă de inflamația acută, care este rapidă, de scurtă durată și care, de obicei, are simptome foarte puternice, cum ar fi roșeața, umflarea, căldura, durerea și mișcarea limitată. Inflamația acută poate fi apendicita, faringita datorată unei infecții bacteriene sau inflamarea buzunarului mâinii din cauza utilizării excesive a instrumentelor.

Inflamația cronică este, de obicei, mai puțin vizibilă. Adesea nu există semne clare, ceea ce face dificilă detectarea și tratarea.

Unele forme de inflamație cronică

Bolile și afecțiunile inflamatorii cronice pot fi foarte diverse, afectând diferite țesuturi, organe sau sisteme de organe. Câteva exemple de boli inflamatorii cronice (nu este o listă exhaustivă!):

Boli metabolice și cardiovasculare

• Arterioscleroză: inflamație cronică a pereților arterelor care duce la formarea de plăci. În zona din jurul unor plăci, se declanșează un proces inflamator viguros, care poate duce la formarea de cheaguri de sânge. Un cheag de sânge (tromb) poate cauza un blocaj într-un vas de sânge, care, în funcție de organul în care se află, poate provoca un atac de cord, un accident vascular cerebral sau alte afecțiuni grave, care pun viața în pericol.
• Diabetul de tip 2: o tulburare metabolică care se dezvoltă ca urmare a consumului excesiv de carbohidrați, cu rezistență la insulină și tulburări ale metabolismului glucozei. Consumul constant de zahăr provoacă un “stres” care reduce activitatea sistemului imunitar, afectează regenerarea și duce la inflamații cronice.

Boli autoimune

• Artrita reumatoidă: inflamație cronică a articulațiilor, care provoacă umflături, durere și mobilitate redusă.
• Lupus eritematos sistemic (LES): o boală sistemică autoimună care afectează mai multe sisteme de organe, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii și creierul.
• Psoriazis: o boală de piele care provoacă erupții cutanate roșii și solzoase, adesea asociate cu artrita (artrită psoriazică).
• Sindromul intestinului permeabil, boala Crohn și colita ulcerativă: inflamație cronică a tractului intestinal, care provoacă dureri abdominale, diaree și alte simptome.

Tulburări musculo-scheletice

Artrita și afecțiunile conexe acoperă o gamă largă de afecțiuni și pot fi clasificate în diferite categorii în funcție de cauzele și de modul în care se dezvoltă.

Termenul de artrită acoperă o serie de afecțiuni artrozice. Tipuri principale:

• Artrita reumatoidă (AR): o boală autoimună care provoacă o inflamație cronică, sistemică, care afectează în principal articulațiile. Sistemul imunitar atacă în mod eronat membrana sinovială a articulațiilor, ceea ce duce la inflamație, durere, umflături și, în cele din urmă, la deteriorarea structurilor articulare.
• Osteoartrita (OA). Este cea mai frecventă formă de artrită, care afectează în principal grupul de vârstă mai înaintată și este rezultatul uzurii asociate cu utilizarea articulațiilor.
• Tendinopatia implică inflamația tendonului și modificările degenerative ale tendonului, inclusiv tendinita (inflamația acută a tendonului). Tendinopatia este o afecțiune cronică sau de lungă durată care implică modificări structurale la nivelul tendonului și nu este neapărat asociată cu o inflamație acută. Tendinopatia se poate dezvolta odată cu cronicizarea tendinitei sau cu o degenerare treptată a structurii tendinoase.

Alte afecțiuni inflamatorii cronice

• Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC): o afecțiune inflamatorie a plămânilor care provoacă dispnee, dificultăți de respirație, tuse, flegmă în căile respiratorii.
• Fibromialgia Sindromul durerii cronice care provoacă durere, oboseală și rigiditate musculară; există o legătură între fibromialgie și inflamația cronică.
• Obezitatea: obezitatea însăși a fost asociată cu niveluri scăzute cronice de inflamație, care pot contribui la dezvoltarea bolilor de mai sus și a altor boli.

Rolul inflamației cronice în dezvoltarea și progresia diferitelor boli este complex și rămâne un subiect de cercetare activă. O înțelegere mai profundă a relației dintre procesele inflamatorii și bolile specifice poate contribui la identificarea de noi ținte terapeutice și strategii de tratament.

Cauzele inflamației cronice

Există o serie de cauze posibile, inclusiv infecții persistente (sau tratate inadecvat), expunerea prelungită la substanțe iritante, cum ar fi fumul de tutun sau aerul poluat, și factori legați de stilul de viață, cum ar fi greutatea corporală excesivă sau o dietă inadecvată.

Inflamația cronică poate fi rezultatul unei serii de boli și afecțiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, anumite tipuri de cancer, artrita și bolile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul.

Ce factori pot duce la inflamație cronică

Infecție

Nu este cea mai frecventă cauză, dar în zilele noastre, din cauza utilizării excesive și incorecte a antibioticelor, este posibil să se întârzie vindecarea infecțiilor, ceea ce duce la o inflamație persistentă în care agenții patogeni invadează.

Nutriție – prea mulți carbohidrați

O cauză mult mai frecventă. Alimentația din zilele noastre conține prea mulți carbohidrați (pâine, produse de patiserie, prăjituri, făină, paste, pizza, sucuri de fructe, fructe proaspete disponibile iarna și vara, băuturi energizante, băuturi răcoritoare, gustări, înghețată etc.). sunt extrem de bogate în carbohidrați – și mai rău, glucoză și fructoză pure. Consumul constant al acestora face ca metabolismul să fie unilateral. În cazul în care există zahăr, organismul produce energie din acesta, iar ceea ce rămâne este transformat în grăsime. Variațiile constante ale nivelului de zahăr din sânge cresc foamea și deteriorează celulele prin substanțele eliberate în timpul descompunerii zahărului. Se dezvoltă rezistența la insulină. Mitocondriile sunt deteriorate și numărul lor este redus prin consumul unilateral de zahăr. În prezent, este un fapt că excesul de zahăr este o cauză majoră a bolilor inflamatorii.

Stresul persistent

Stresul afectează corpul uman prin mai multe mecanisme. Stresul persistent joacă un rol important în dezvoltarea și menținerea inflamației cronice.
Efectele stresului, care pot fi stimuli psihologici, fizici sau chimici, activează sistemele de răspuns la stres ale organismului, inclusiv axa hipotalamo-hipofizo-suprarenale (axa HPA) și sistemul nervos simpatic, toate acestea influențând sistemul imunitar și procesele inflamatorii. Stresul prelungit “dezactivează” sistemul imunitar și procesele de autovindecare ale organismului – adică stresul constant menține declanșarea și perpetuează starea inflamatorie.
Stresul afectează, de asemenea, microbiomul intestinal. Compoziția bacteriilor intestinale se modifică, contribuind la dezvoltarea sindromului “intestinelor permeabile”, care crește inflamația.

Inactivitatea fizică

Lipsa de exerciții fizice (inactivitate fizică) contribuie la dezvoltarea și menținerea inflamației cronice. Aceasta crește cantitatea de țesut adipos, care produce substanțe care cresc inflamația. Este adesea asociată cu dezvoltarea rezistenței la insulină, cu alterarea funcțiilor sistemului imunitar, cu creșterea stresului oxidativ, cu reducerea diversității microbiomului intestinal, cu stresul psihologic și cu tulburări de somn.
În schimb, exercițiile fizice regulate reduc markerii inflamatori și pot îmbunătăți starea generală de sănătate.

Privarea de somn

Somnul joacă un rol important în reglarea proceselor inflamatorii ale organismului. În timpul perioadelor de somn (odihnă), procesele de regenerare și autovindecare ale organismului sunt îmbunătățite.
Tulburările de somn – privarea de somn, problemele legate de calitatea somnului – interferează cu sistemul imunitar și cu procesele de regenerare și, prin urmare, sunt strâns legate de dezvoltarea și menținerea inflamației cronice.

Tratamentul inflamației cronice

Tratamentul necesită o abordare complexă și multidimensională, ținând cont de cauzele care stau la baza inflamației, de țesuturile implicate și de mecanismele proceselor inflamatorii. Principalele obiective ale tratamentului sunt reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor, tratarea bolii de bază și prevenirea daunelor asociate cu inflamația cronică. Iată câteva considerații și strategii cheie în gestionarea inflamației cronice:

Modificări ale stilului de viață

• O dietă sănătoasă: o dietă cu un nivel scăzut de inflamație, fără carbohidrați sau cu un aport minim de carbohidrați și cu un aport moderat de proteine. Acest lucru poate ajuta la reducerea semnificativă a răspunsului inflamator al organismului în doar 1-2 săptămâni.
• Exerciții fizice regulate: Exercițiile fizice de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau mersul pe bicicletă, vor contribui la reducerea inflamației și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.
• Gestionarea stresului.
• Somnul: obținerea unei cantități și a unei calități corecte de somn este vitală pentru a regla și a reduce inflamația.

Medicamente.

Acest lucru este folosit aproape exclusiv în medicina de astăzi, ceea ce, în opinia mea, este complet greșit.

Inflamația în sine este un simptom care atrage atenția asupra a ceva mai grav. Analgezicele, antiinflamatoarele, steroizii suprimă simptomul inflamator, dar nu îl vindecă.

Medicamentele pentru majoritatea inflamațiilor sunt ca atunci când alarma de incendiu din casa ta se declanșează și, în loc să stingi focul, lovești alarma de incendiu de perete pentru a nu mai țipa. Între timp, focul continuă să facă ravagii.

Când mergeți la medic, acestea sunt rețetele obișnuite:

• Medicamente antiinflamatorii: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizii și medicamentele antiinflamatoare specifice pot reduce inflamația într-un mod țintit.
• Imunomodulatoare: pentru bolile autoimune, medicamentele care modulează sistemul imunitar, cum ar fi terapiile biologice (inhibitori TNF, inhibitori ai interleukinei) pot ajuta la controlul inflamației.
• Medicamente specifice pentru tratarea bolii de bază, cum ar fi medicamentele pentru inimă și diabet.

După cum puteți vedea din descriere, acestea nu elimină cauza principală, ci doar suprimă simptomele. În multe cazuri aveți nevoie de medicamente, care vă pot salva viața, dar nu vă vor vindeca! Schimbați-vă stilul de viață, în special dieta, faceți mai multă mișcare, reduceți stresul și odihniți-vă suficient (somn). Acestea vă vor vindeca, nu medicamentele.

Alte terapii

• Kinetoterapie și reabilitare: în cazul artritei sau al altor afecțiuni inflamatorii musculo-scheletice, metodele de kinetoterapie (fizioterapie, masaj, ultrasunete terapeutice, stimulare musculară, terapie cu microcurenți, terapii cu laser moale și cu câmp magnetic etc.) îmbunătățesc amplitudinea de mișcare, întăresc mușchii din jurul articulației și reduc durerea.
  Consider că tratamentele cu microcurent și cu laser moale sunt cele mai eficiente în reducerea inflamației.
• Ceaiuri din plante și suplimente din plante.
• tVNS – stimularea vagului: prin activarea sistemului nervos parasimpatic, îmbunătățește procesele regenerative – antiinflamatorii -, stimulează activitatea sistemului imunitar, reduce inflamația.